Verificarea semnalelor pe soclul ECM

Pini conectorului ECM (din partea cablajului)

Mai jos sunt condițiile de testare și semnalele corespunzătoare preluate de la pinii conectorului ECM.

a lua legatura	Dispozitiv	Condiții	Semnal
1	Masa ECM	Motorul funcționează la turația X/X	Masa motorului
2	Încălzitor post catalitic pentru sondă lambda	Un motor cald funcționează la o turație de cel mult 3800 rpm	0÷1 V
		Motorul oprit (contactul pus) sau motorul merge peste 3800 rpm	11÷14 V
3	Puterea releului actuatorului clapetei	Aprinderea pusă	11÷14 V
4 (5)	Servomotorul de accelerație este închis (deschis) poziţie	Motor oprit, contact pus, pedala de accelerație eliberată, transmisie manuală în treapta 1 (AT în modul "D")	Semnal actuator clapetei de accelerație în poziție închis (tensiune 0÷14 V) Semnal deschis actuatorului clapetei (Voltaj 0÷14 V)
13	Senzor CKP	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Semnalul senzorului CKP pe X/X (tensiune medie 3 V)
		Motorul functioneaza la 2000 rpm	Semnal senzor CKP la 2000 rpm (tensiune medie 3 V)
14	Senzor CKP	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Semnalul senzorului CMP pe X/X (tensiune 1÷4 V)
		Motorul functioneaza la 2000 rpm	Semnal senzor CMP la 2000 rpm (tensiune 1÷4 V)
15	Senzor de baterie	Motorul funcționează la turația X/X	Aproximativ 2,5 V
16	Sondă lambda post catalitică	Motorul este cald și funcționează la o turație care nu depășește 3600 rpm	0÷1 V
19	Supapă de control a purjării absorbantului solenoid	Motorul funcționează la turația X/X	Semnal e/m supapă de control absorbant de purjare X/X (tensiune 11÷14 V)
		Motorul functioneaza la 2000 rpm	2000 rpm semnal supapă de control al purjării absorbantului (tensiune medie 10 V)
22, 23, 41, 42	Injector nr. 3,1,4,2 respectiv	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Semnal injector pe X/X (tensiune 11÷14 V)
		Motorul este cald si functioneaza la 2000 rpm	Semnal injector la 2000 rpm (tensiune 11÷14 V)
24	Încălzitor sondă lambda precatalitică	Motorul este cald și funcționează la o turație care nu depășește 3600 rpm	Semnal al încălzitorului sondei lambda precatalitice la viteze nu mai mari de 3600 rpm (tensiune medie 7 V)
		Motorul este cald și funcționează la turații de peste 3600 rpm	11÷14 V
29 // 30	Masa senzorului CMP // CKP	Motorul funcționează la turația X/X	Aproximativ 0 V
34	Senzor IAT	motorul merge	0÷4,8 V, în funcție de temperatură
35	Sondă lambda precatalitică	Motorul este cald si functioneaza la 2000 rpm	0÷1 V (schimbare periodică)
45	Sursa de alimentare senzor	Aprinderea pusă	Aproximativ 5V
46 // 47	Alimentare senzor de presiune a agentului frigorific A/C // Senzor TPS	Aprinderea pusă	Aproximativ 5V
49	Senzor TPS 1	Motor oprit, contact pus, pedala de accelerație eliberată/apăsată, transmisie manuală în treapta 1 (AT în modul "D")	Mai mult de 0,36 V // Mai puțin de 4,75 V
51	Senzor MAP	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Aproximativ 1,5V
		Motorul este cald si functioneaza la 2000 rpm	Aproximativ 1,2 V
54 // 56 // 57	Senzor de detonare la sol // MAP // Senzor de presiune a agentului frigorific A/C	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Aproximativ 0 V
60, 61, 79, 80	Semnal de aprindere în cilindrul nr. 3,1,4,2 respectiv	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Semnal de aprindere pe X/X (Voltaj 0÷0,1 V)
		Motorul este cald si functioneaza la 2000 rpm	Semnal de aprindere la 2000 rpm (Voltaj 0÷0,2 V)
62	E/m robinetul de gestionare a fazelor supapelor de admisie	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Semnalul e/m al supapei de gestionare a fazelor supapelor de admisie pe Х/Х (Voltaj 11÷14 V)
		Cu o creștere a vitezei unui motor cald până la 2000 rpm	Semnal de la supapa e/m pentru controlul fazelor supapelor de admisie la 2000 rpm (Voltaj 11÷14 V)
66	Împământarea senzorilor TPS	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Aproximativ 0 V
68	Senzor TPS 2	Motor oprit, contact pus, pedala de accelerație eliberată/apăsată, transmisie manuală în treapta 1 (AT în modul "D")	Mai puțin de 4,75 V // Mai mult de 0,36 V
69	Senzor de presiune a agentului frigorific	Motorul este cald și funcționează; A/C și ventilator de încălzire incluse	1÷4 V
72	Senzor ECT	motorul merge	0÷4,8 V, în funcție de temperatură
73 / 74 / 82 / 83	Legarea la pământ a senzorului ECT / a sondei lambda / a senzorului APP1 / APP2	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Aproximativ 0 V
85	Conector de diagnosticare	Contactul pus, scanerul deconectat	11÷14 V
86	Autobuzul CAN	Aprinderea pusă	1,0÷2,5 V
90 / 91	Alimentare senzor APP1/APP2	Aprinderea pusă	Aproximativ 5V
92	Ieșire senzor TPS (modele cu AT)	Motor oprit, contact pus, AT în modul "D", pedala de accelerație eliberată // apăsată	Aproximativ 0,5 V // 4,2 V
94	Autobuzul CAN	Aprinderea pusă	2,5÷4,0 V
98	Senzorul APP 2	Motor oprit, contact pus, pedala de accelerație eliberată/apăsată	0,3÷0,6V // 1,95÷2,4V
101	lumini de frana D/B	Pedala de frână eliberată/apăsată	0 V // 11÷14 V
102	Senzor PNP	Contactul pus, AT în poziție "P" sau "N" (Cutia de viteze în neutru)	Aproximativ 0 V
		Contactul pus, transmisie în alte poziții	11 ÷14 V
103	Ieșire tahometru (modele cu AT)	Motorul este cald și funcționează la turații X/X	Ieșire tahometru (modele cu AT) pe X/X (tensiune 10÷11 V)
		Motorul functioneaza la 2000 rpm	Ieșire tahometru (modele cu AT) la 2000 rpm (tensiune 10÷11 V)
104	Releu de accelerație	Contactul oprit // pornit	11÷14V // 0÷1V
106	Senzor APP 1	Motor oprit, contact pus, pedala de accelerație eliberată/apăsată	0,6÷0,9 V // 3,9÷4,7 V
109	comutator de aprindere	Contactul oprit // pornit	0 V // 11÷14 V
111	releu ECM	În // 5 s după oprirea motorului (contactul oprit)	0÷1V // 11÷14V
113	Releu pompa de combustibil	În // 1 s după punerea contactului	0÷1V // 11÷14V
115, 116	Masa ECM	Motorul funcționează la turația X/X	Masa motorului
119, 120	Putere ECM	Aprinderea pusă	11÷14 V
121	Putere de rezervă ECM	Contactul oprit	11÷14 V

Notă. Formele de undă afișate pe instrumentul de scanare Nissan sunt afișate mai sus. Sub fiecare oscilogramă este indicată valoarea diviziunii scalei.

DMM-urile sunt excelente pentru testarea circuitelor electrice statice și pentru capturarea modificărilor lente ale parametrilor monitorizați. Atunci când se efectuează verificări dinamice efectuate pe un motor în funcțiune, precum și în identificarea cauzelor defecțiunilor periodice, un osciloscop devine un instrument absolut indispensabil.

Unele osciloscoape vă permit să salvați forme de undă în modulul de memorie încorporat cu imprimarea ulterioară a rezultatelor sau copierea lor pe medii digitale deja în condiții staționare.

Osciloscopul vă permite să observați semnale periodice și să măsurați caracteristicile impulsurilor dreptunghiulare, precum și nivelurile tensiunilor care se schimbă lent. Osciloscopul poate fi folosit pentru:

• Detectarea defecțiunilor instabile;
• Verificarea rezultatelor corectiilor efectuate;
• Monitorizarea activitatii sondei lambda;
• Analiza semnalelor generate de sonda lambda, a căror abatere a parametrilor de la normă este o dovadă necondiționată a unei defecțiuni în funcționarea sistemului de control în ansamblu - pe de altă parte, corectitudinea formei impulsurile emise de sonda lambda pot servi ca o garanție de încredere a absenței încălcărilor în sistemul de control.

Fiabilitatea și ușurința în utilizare a osciloscoapelor de astăzi nu necesită cunoștințe și experiență speciale din partea operatorului. Interpretarea informațiilor obținute se poate face cu ușurință printr-o comparație vizuală elementară a oscilogramelor luate în timpul testului cu următoarele dependențe de timp, tipice pentru diverși senzori și actuatori ai sistemelor de control auto.

Parametrii semnalelor periodice

Caracteristicile semnalului arbitrar

Fiecare semnal luat cu un osciloscop poate fi descris folosind următorii parametri de bază:

• amplitudine - diferenţa dintre tensiunile maxime şi minime (ÎN) semnal în perioada;
• perioadă – durata ciclului semnalului (Domnișoară);
• frecvență - numărul de cicluri pe secundă (Hz);
• lăţime este durata pulsului dreptunghiular (ms, ms);
• ciclu de lucru este raportul dintre perioada de repetare și lățimea (În terminologia străină, se folosește parametrul ciclului de lucru invers numit ciclu de lucru, exprimat în %);
• formă de undă – un tren de impulsuri dreptunghiulare, spiking, undă sinusoidală, impulsuri dinți de ferăstrău etc.

De obicei, caracteristicile dispozitivului defect sunt foarte diferite de referință, ceea ce permite operatorului să identifice vizual ușor și rapid componenta defectată.

semnale DC – se analizează doar tensiunea semnalului.










semnale AC – se analizează amplitudinea, frecvența și forma semnalului.




Semnale modulate în frecvență – se analizează amplitudinea, frecvența, forma semnalului și lățimea impulsurilor periodice.













Semnale modulate pe lățimea impulsurilor (PWM) – se analizează amplitudinea, frecvența, forma semnalului și ciclul de lucru al impulsurilor periodice.











Forma de undă produsă de un osciloscop depinde de mulți factori diferiți și poate varia foarte mult.

Având în vedere cele de mai sus, înainte de a continua cu înlocuirea componentei suspectate în cazul în care forma semnalului de diagnostic captat nu se potrivește cu forma de undă de referință, rezultatul trebuie analizat cu atenție.

Voltaj

Nivelul zero al semnalului de referință nu poate fi considerat o valoare de referință absolută, – "zero" semnalul real, în funcție de parametrii specifici ai circuitului testat, poate fi deplasat în raport cu referința (vezi intervalul 1 din ilustrație Semnal digital) într-un anumit interval admisibil (vezi intervalul 2 în ilustrație Semnal digital și 1 în ilustrație Semnal analogic).

Amplitudinea totală a semnalului depinde de tensiunea de alimentare a circuitului testat și poate varia și în raport cu valoarea de referință în anumite limite (vezi intervalul 2 în ilustrație Semnal digital și 2 în ilustrație Semnal analogic).

În circuitele de curent continuu, amplitudinea semnalului este limitată de tensiunea de alimentare. Un exemplu este circuitul de stabilizare a turației în gol (IAC), a cărui tensiune de semnal nu se modifică în niciun fel odată cu modificarea turației motorului.

În circuitele AC, amplitudinea semnalului depinde deja fără ambiguitate de frecvența sursei de semnal. Deci, amplitudinea semnalului generat de senzorul de poziție a arborelui cotit (CKP) va crește odată cu creșterea turației motorului.

Având în vedere cele de mai sus, dacă amplitudinea semnalului luat cu osciloscopul este excesiv de mică sau mare (până la tăierea nivelurilor superioare), trebuie doar să comutați domeniul de operare al dispozitivului trecând la scara de măsurare corespunzătoare.

La verificarea circuitelor cu control e/m (de exemplu, sistemul de control al turației în gol) pot apărea supratensiuni atunci când alimentarea este oprită (vezi 4 din ilustrație Semnal digital), care poate fi ignorat în siguranță atunci când se analizează rezultatele măsurătorilor.

De asemenea, nu vă faceți griji cu privire la distorsiunea formei de undă, cum ar fi deformarea în partea inferioară a marginii frontale a undei pătrate (vezi ilustrația 5 pentru valori Semnal digital), cu excepția cazului în care, desigur, însuși faptul aplatizării față nu este un semn al unei defecțiuni în funcționarea componentei testate.

Frecvență

Frecvența de repetare a impulsurilor semnalului depinde de frecvența de funcționare a sursei de semnal.

Forma semnalului înregistrat poate fi editată și adusă într-o formă convenabilă pentru analiză prin comutarea scalei bazei de timp a imaginii pe osciloscop.

Când se observă semnale în circuite de curent alternativ, baza de timp a osciloscopului depinde de frecvența sursei de semnal (vezi intervalul 3 din ilustrație Semnal analogic), determinat de turația motorului.

După cum sa menționat mai sus, pentru a aduce semnalul într-o formă lizibilă, este suficient să comutați scala de bază de timp a osciloscopului.

În unele cazuri, modificările caracteristice ale semnalului se dovedesc a fi inversate în raport cu dependențele de referință, ceea ce se explică prin reversibilitatea polarității de conectare a elementului corespunzător și, în absența unei interdicții privind modificarea polarității conexiunii, poate fi ignorat în analiză.

Semnale tipice ale componentelor de control al motorului

Osciloscoapele moderne sunt de obicei echipate cu două fire de semnal, cuplate cu o varietate de sonde care vă permit să conectați dispozitivul la aproape orice dispozitiv.

Firul roșu este conectat la polul pozitiv al osciloscopului și este de obicei conectat la terminalul ECM. Firul negru trebuie conectat la un punct împământat corespunzător (masa).

Injectoare

Controlul compoziției amestecului aer-combustibil în sistemele electronice moderne de injecție a combustibilului auto se realizează prin ajustarea în timp util a duratei de deschidere a supapelor electromagnetice ale injectoarelor.

Durata de ședere a injectoarelor în stare deschisă este determinată de durata impulsurilor electrice generate de ECM, aplicate la intrarea supapelor e/m. Durata impulsurilor este de obicei în intervalul 1÷14 ms.

O oscilogramă tipică a pulsului care controlează funcționarea injectorului este prezentată în ilustrație Injector de combustibil. Adesea, pe oscilogramă pot fi observate și o serie de pulsații scurte, care urmează imediat după inițierea pulsului dreptunghiular negativ și menținerea electrovalvei injectorului în stare deschisă, precum și o creștere bruscă a tensiunii pozitive care însoțește momentul în care supapa se închide.

Funcționarea corectă a ECM poate fi verificată cu ușurință cu un osciloscop, observând vizual modificarea formei semnalului de control cu parametrii de funcționare variați ai motorului. Deci, durata impulsurilor la pornirea motorului la ralanti ar trebui să fie puțin mai mare decât atunci când unitatea funcționează la turații mici. O creștere a turației motorului ar trebui să fie însoțită de o creștere corespunzătoare a timpului de menținere a injectoarelor deschise. Această dependență se manifestă mai ales la deschiderea accelerației cu apăsări scurte pe pedala de accelerație.

Folosind un senzor subțire, conectați cablul roșu al osciloscopului la terminalul injectorului ECM. A doua sondă de fir de semnal (negru) împământați osciloscopul în siguranță.

Analizați forma semnalului citit în timp ce porniți motorul.

După pornirea motorului, verificați forma semnalului de comandă la ralanti.

Prin apăsarea bruscă a pedalei de accelerație, creșteți turația motorului la 3000 rpm, - durata impulsurilor de control în momentul accelerării ar trebui să crească semnificativ, urmată de stabilizare la un nivel egal cu sau puțin mai mic decât turația caracteristică de ralanti.

Închiderea rapidă a clapetei de accelerație ar trebui să conducă la o îndreptare a oscilogramei, confirmând suprapunerea injectoarelor (pentru sistemele cu întrerupere a combustibilului).

În timpul pornirii la rece, motorul are nevoie de o anumită îmbogățire a amestecului aer-combustibil, care este asigurată de o creștere automată a duratei de deschidere a injectoarelor. Pe măsură ce durata impulsurilor de control pe oscilogramă se încălzește, aceasta ar trebui să scadă continuu, apropiindu-se treptat de valoarea tipică pentru turațiile de mers în gol.

În sistemele de injecție care nu utilizează un injector de pornire la rece, în timpul pornirii la rece a motorului, se folosesc impulsuri de control suplimentare, care apar pe oscilogramă ca pulsații de lungime variabilă.

Tabelul de mai jos arată o dependență tipică a duratei impulsurilor de control pentru deschiderea injectoarelor de starea de funcționare a motorului.

Stare motor	Durata impulsului de control, ms
inactiv	1÷6
2000÷3000 rpm	1÷6
Accelerație maximă	6÷ 35

Senzori inductivi

1. Porniți motorul și comparați forma de undă luată de la ieșirea senzorului inductiv cu cea de referință prezentată în ilustrație.

2. O creștere a turației motorului ar trebui să fie însoțită de o creștere a amplitudinii semnalului de impuls generat de senzor.

Sonda lambda (senzor de oxigen)

Notă. Această subsecțiune conține oscilograme tipice pentru cele mai frecvent utilizate sonde lambda de tip zirconiu din mașini, care nu folosesc o tensiune de referință de 0,5 V. Recent, senzorii cu titan au devenit din ce în ce mai populari, a căror gamă de semnal de funcționare este 0 ÷ 5 V, iar nivelul de tensiune este emis în timpul arderii unui amestec slab, scăzut - îmbogățit.

1. Conectați un osciloscop între terminalul sondei lambda de pe ECM și masă.

2. Asigurați-vă că motorul este încălzit la temperatura normală de funcționare.



3. Comparați oscilograma afișată pe ecranul contorului cu cea de referință prezentată în ilustrație.

4. Dacă semnalul înregistrat nu este undă, ci este o relație liniară, atunci, în funcție de nivelul tensiunii, aceasta indică o supraepuizare excesivă (0÷0,15 V), sau reimbogatire (0,6÷1 V) amestec aer-combustibil.

5. Dacă există un semnal normal ondulat la ralanti, încercați să apăsați puternic pedala de accelerație de câteva ori - fluctuațiile semnalului nu ar trebui să iasă din interval 0÷1 V.

6. O creștere a turației motorului ar trebui să fie însoțită de o creștere a amplitudinii semnalului, o scădere - de o scădere.

Semnal de aprindere la ieșirea modulului de aprindere

1. Conectați un osciloscop între terminalul modulului de aprindere de pe ECM și masă.

2. Încălziți motorul la temperatura normală de funcționare și lăsați-l să funcționeze la ralanti.



3. Pe ecranul osciloscopului trebuie afișată o secvență de impulsuri DC dreptunghiulare. Comparați forma de undă primită cu forma de undă de referință, acordând o atenție deosebită parametrilor de potrivire, cum ar fi amplitudinea, frecvența și forma pulsului.

4. Odată cu creșterea turației motorului, frecvența semnalului ar trebui să crească în proporție directă.

Înfășurarea primară a bobinei de aprindere

1. Conectați un osciloscop între borna bobinei de aprindere și masă.

2. Încălziți motorul la temperatura normală de funcționare și lăsați-l să funcționeze la ralanti.



3. Comparați forma semnalului primit cu cea de referință - supratensiunile pozitive ar trebui să aibă o amplitudine constantă.

4. Picurile neuniforme pot fi cauzate de rezistența excesivă a înfășurării secundare, precum și de un fir I/O defect al bobinei.